Consumul de alimente și apă
| Sursa: LINK |
| Chiar dacă aceste măsuri nu sunt în întregime exacte, cifrele sunt uluitoare. Iată cât de mult influențează clima producția noastră de alimente și nici măcar nu am vorbit despre toate celelalte lucruri pe care le facem. Alimentele pe care le produc oamenii au, de asemenea, un efect enorm asupra sistemelor de sol și apă. Sectorul agricol ocupă aproximativ 40% din suprafața terestră a Pământului. În plus, acest sector absoarbe aproximativ 70% din resursele globale de apă dulce, ceea ce conduce la preocupări evidente cu privire la sustenabilitatea sa. Impactul pescuitului excesiv este, de asemenea, din ce în ce mai evident, contribuind și mai mult la degradarea mediului. Agricultura are un rol semnificativ în defrișări și este un factor major de dispariție a speciilor. În plus, utilizarea îngrășămintelor este o cauză principală a creșterii algelor în rezervele de apă dulce. Consumul de alimente și consumul de apă nu ar trebui să fie discutate separat, deoarece apa nu este folosită doar în gospodăriile noastre, ci este o parte fundamentală a producției noastre de alimente. Agricultura afectează atât cantitatea, cât și calitatea apei. Extracția excesivă de apă în zonele de coastă poate provoca pătrunderea apei sărate în sol, în timp ce pesticidele și îngrășămintele poluează rezervele de apă. În funcție de alegerile noastre în timpul cumpărăturilor, am putea susține, fără să vrem, consumul excesiv de apă, cumpărând produse precum brânza, carnea de vită, nucile sau chiar peștele, dacă acestea au fost crescute în apă dulce. |
Sursa: https://ourworldindata.org/grapher/water-withdrawals-per-kg-poore![]() |
Consumul de apă în gospodării acumulează, de asemenea, cantități mari, reprezentând 12% din consumul total de apă din UE. Utilizarea apei este necesară pentru menținerea economiei și a calității vieții, însă cererea crescută (parțial din cauza creșterii populației și a schimbărilor climatice) duce la o supraexploatare a resurselor de apă. Cererea crescută a dus la o scădere cu 24% a resurselor regenerabile de apă pe cap de locuitor. Acest ecosistem fragil necesită ca factorii de decizie politică să acționeze. Din păcate, în ciuda tuturor progreselor înregistrate în ultimul deceniu, starea generală a numeroaselor corpuri de apă din Europa rămâne fragilă. Singura soluție este utilizarea mult mai eficientă a apei la toate nivelurile, chiar și mici schimbări în consumul casnic vor contribui la conservarea rezervelor noastre de apă dulce. |
| Pe baza cifrelor de mai sus, este posibil să hrănim 8 miliarde de oameni fără a compromite resursele noastre naturale? Răspunsul este probabil că nu. Hrănirea a miliarde de oameni este imposibilă fără a provoca emisii, epuizând și folosind resursele noastre naturale. Chiar dacă am ajunge la un nivel de progres tehnologic care să ne permită să avem tractoare cu emisii zero de carbon, mașini care funcționează cu energie regenerabilă și camioane electrice care să transporte alimentele noastre, tot ar exista emisii inevitabile din transport. Așadar, poate că cel mai evident răspuns la reducerea emisiilor de alimente ar fi să consumăm produse locale, astfel încât traseul de la producător până la masă să fie mai scurt și, prin urmare, efectele nocive să fie reduse. Deși transportul maritim nu este un factor neglijabil în formulă (transportul și ambalarea reprezintă aproximativ 11% din toate emisiile de alimente), este important să privim producția de alimente prin toate fazele sale. Fiecare fază a producției de alimente are o amprentă de carbon. Impactul este calculat pe baza evaluării ciclului său de viață. Producția, transportul, ambalarea, utilizarea și gestionarea deșeurilor sunt toate însumate pentru a reflecta efectele diferitelor tipuri de alimente. | ![]() |
Cu toate acestea, luarea în considerare doar a impactului alimentelor asupra mediului poate fi înșelătoare. Grupuri de interese centrate pe anumite tipuri de alimente și companii folosesc studii tendențioase pentru a influența deciziile consumatorilor. Ar trebui să luăm în considerare atât emisiile, cât și densitatea nutritivă a alimentelor pentru a face alegeri în cunoștință de cauză. Este important să recunoaștem că circumstanțele și amploarea producției influențează în mare măsură impactul anumitor tipuri de alimente (de exemplu, carne vs. alimente pe bază de plante).


